A trebuit să moară cineva ca în România, să se vorbească din nou, despre siguranţa transportului public. De fapt, în ţara asta, mereu trebuie să moară cineva că să se ia o decizie sau să se modifice un lucru.
În România, transportul public e de toată jena. Niciodată nu ajunge la timp, dotările sunt de pe vremea bunicilor noştri iar materialul de rulaj în cazul tramvaielor, şi-a atins uzura fizică. Oricum, autobuzele, troleibuzele, metroul şi tramvaiul sunt în fiecare dimineaţă şi în fiecare după-masă, în fiecare oraş din ţară, că nişte conserve umplute până la refuz cu şuncă presată, aproape să explodeze de pline ce sunt şi, care, uneori, nu mai apucă să ajungă la destinaţie, cazul tramvaiului de la Iaşi.
De ce nu se înlocuiesc mizeriile astea bune de casat? Ar trebui să răspundă domnii de la primării şi cei care se ocupă de regiile de transport public, unii dintre aceşti domni care sunt destui de dolofani şi care ajung să facă platfus de atâta stat la birou. Nu aţi vrea, domniile voastre, să circulaţi şi voi ca nişte bieţi muritori de rând, să porniţi de pe Dealul Copoului, să o luaţi aşa, într-un tramvai, uşor, spre Gară, de exemplu? Ar fi o experienţă de neuitat.
În Iaşi, dai 1,9 lei pentru cea mai scumpă călătorie de tramvai din România. Condiţiile sunt mizerabile. Circuli cu o rablă care poate sări de pe şine sau te poate duce la destinaţie. E ok. Ce propune domnul primar? Tramvaiele să nu mai coboare în Iaşi, pantele, cu mai mult de 20 de kilometri la oră. Ce propun călătorii? Să cumpăraţi naiba altele noi!
Ne-am obişnuit ca trenurile să nu ajungă niciodată la timp, cu vagoanele împuţite, ne-am obişnuit cu podeţele care stau să cadă, cu traversele mucegăite, cu autobuzele murdare, cu troleibuzele care se mişcă precum melcul, cu metroul arhiplin şi cu rablele de tramvaie mereu murdare, învechite, care put şi, mai nou, nici nu m
