Pentru că nu le-a fost pe plac cuvântul „ţigan”, deputaţii din Comisia pentru drepturile omului au respins iniţiativa lui Silviu Prigoană privind fo­lo­si­rea termenului de „ţigan” în locul ce­lui de „rom” în documentele oficiale din România. Potrivit ini­ţia­ti­vei legis­la­tive, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţi­gă­neas­că de­nu­mirea utilizată va fi cea de ţi­gan/ţi­gan­că. Deşi a recunoscut că denumi­rea de „rom” poate crea un anumit dis­­confort între populaţia majoritară, cea română, şi cea minoritară, romă, atunci când un cetăţean român se află în spaţiul UE, preşedintele co­mi­­si­ei, Nicolae Păun, a fost pus în dificultate de un gând: „Dacă pot îndrepta o nedreptate făcând o altă ne­drep­ta­­te?”. Potrivit acestuia, propu­nerea de înlocuire a denumirii de rom cu cea de ţigan nu a fost una prea fericită, pentru că de cele mai multe ori acest cuvânt este folosit în sens peiorativ. „Când nu sunt cuminţi copiilor li se spune că sunt daţi la ţigani, se mai spune că te îmbraci ca ţiganul, mă­nânci ca ţiganul, vorbeşti ca ţiganul, mi­roşi ca ţiganul”, a exemplificat Păun.

Deşi a precizat de ne­nu­mă­rate ori că există această confuzie „ne­plă­cu­tă” între român şi rom, Păun nu s-a abţinut să nu ironizeze că aceas­tă denumire ar putea afecta in­sti­tuţii sau chiar oraşe. „Aşa şi po­po­rul italian ar putea avea o problemă cu romii. Roma, deşi se cheamă aşa, nu este oraşul romilor... Mai poate fi vorba despre Tarom, Petrom...”, a spus Păun. El se gândise chiar, pentru a pune capăt acestui conflict, să se fo­lo­sească termenul indirom, „pentru că ne tragem din India, iar rom – ca şi trib”. „Dacă am lua o altă denumire, să zicem extratereştri, că şi aşa se spune că parcă venim de pe altă lume, cetăţenii români aflaţi în spaţiul UE nu ar mai fi făcuţi ţigani?”, a întrebat retoric Păun.

La rândul său