Evenimentele de la Fukushima au deschis o nouă cutie a Pandorei în ceea ce priveşte utilitatea şi riscurile aferente energiei nucleare. Germania a dispus închiderea a şapte centrale nucleare îmbătrânite, sub presiunea evenimentelor şi a opiniei publice. Totuşi, dincolo de pericolele subliniate şi exagerate de senzaţionalism, să vedem care sunt cele mai rezistente – inclusiv la radiaţii - mituri privind energia nucleară.

1. Centralele nucleare sunt nesigure

În ultimii 30 de ani trei evenimente nucleare s-au produs, cu efecte grave şi foarte grave asupra mediului înconjurător şi populaţiei – Three Miles Island în 1979, Cernobîl în 1986 şi acum Fukushima. Totuşi, după cum sublinia profesorul român, Adrian Gheorghe, problema nu este că centralele sunt nesigure ci că uneori problemele sunt cauzate de factorul uman – cum a fost cazul Cernobîl – sau de viciile de proiectare, din necesitatea de a micşora costurile.

„Accidentul acesta nuclear, unde au fost afectate mai multe reactoare, a dovedit ca modul de proiectare, abordarea proiectării la situaţii de excepţie, a funcţionat când a fost vorba de un singur hazard (cutremur) dar apariţia simultană a mai multor probleme - tsunami-ul - a atras o serie de consecinţe asupra sistemelor auxiliare”, a explicat Adrian Gheorghe, profesor de ingineria sistemelor la Colegiul Frank Batten din Norfolk.

Unul din motivele pentru care simultaneitatea apariţiei unor hazarde a fost ignorată sunt dificultăţile de rentabilizare a unei astfel de investiţii, care poate costa şi cinci miliarde de dolari. Un studiu MIT din anul 2009, invocat de Washington Post, relevă un cost de producţie cu 30% mai mare în cazul energiei nucleare decât în cazul energiei obţinute prin arderea cărbunelui sau a gazelor naturale.

2. Centralele nucleare sunt vulnerabile în faţa atacurilor teroriste

Teoretic. După evenimentele din 200