Recent, Curtea Europeană de Justiţie a interzis utilizarea diferenţei de gen în stabilirea primelor de asigurare. Imediat a urmat o dezbatere care opune argumentelor privind egalitatea între sexe statisticile actuariale utilizate de asigurători. Cu toate acestea, problema pare a depăşi simpla confruntare de idei: diferenţiere vs. discriminare. Există totuşi şi raţiuni sociale al căror impact se pare că a fost luat în considerare la fundamentarea acestei decizii.

Statisticile asigurătorilor certifică fără echivoc: bărbaţii produc mai multe accidente decât femeile. Nu doar în România, ci... peste tot în lume. Pe de altă parte, tot statisticile spun că bărbaţii trăiesc mai puţin şi duc o viaţă mai puţin sănătoasă decât femeile.

Nu discutăm doar de generalizări nefundamentate. Aceste afirmaţii sunt bazate pe statistici cuantificabile pe care asigurătorii le iau în considerare la stabilirea primelor de asigurare. Acestea sunt şi motivele pentru care bărbaţii plătesc mai mult decât femeile la asigurarea maşinii şi beneficiază de anuităţi mai generoase.

Situaţia nu va mai dura mult la nivelul Uniunii Europene. O rezoluţie a Curţii Europene de Justiţie din data de 1 martie a.c. interzice companiilor de asigurare, începând cu 21 decembrie 2012, să mai folosească statisticile diferenţiate pe sexul asiguratului în stabilirea primelor de asigurare. Până în prezent discriminarea în stabilirea primelor de asigurare era permisă la nivelul UE dacă sexul este un factor determinant al riscului şi poate fi relevat prin statistici actuariale precise.

Cum a început

O asociaţie a consumatorilor din Belgia a contestat diferenţele de preţuri în asigurări dintre bărbaţi şi femei întemeiate pe criteriul sexului. Judecătorii au apreciat că utilizarea statisticilor privind speranţa de viaţă sau evidenţele accidentelor produse în funcţie de sexul asiguratului încalc