Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Ion Călinoiu, vorbeşte, într-un interviu acordat GdS, despre modul în care se împart fondurile către primării, situaţia economică a judeţului şi despre bătălia politică declanşată pentru şefia CJ

GdS: Cât la sută din terenurile agricole din Gorj sunt nefolosite?

I.C.: Suprafaţa agricolă a judeţului Gorj are pentru noi un real potenţial economic. Asistenţa tehnică este acordată încă de organele deconcentrate ale Ministerului Agriculturii. În acest domeniu de activitate, responsabilitatea este ţinută la nivel central. Nu pricep de ce nu s-au gândit că mai aproape şi cu picioarele pe pământ sunt primarii şi consiliile locale şi ar putea să utilizeze mai bine terenurile agricole. Eu apreciez că, la nivelul judeţului Gorj, peste 60% din suprafaţa agricolă este necultivată. Şi terenurile care sunt cultivate cu ajutor local sau central reprezintă, de fapt, o agricultură de subzistenţă.

GdS: Ce pondere ar trebui să aibă agricultura în viaţa economică a judeţului? Sunteţi doctor în ştiinţe agricole...

I.C.: Potenţialul economic al judeţului Gorj ar fi altul dacă am utiliza tot ceea ce deţinem din punct de vedere agricol. Faţă de alte judeţe, Gorjul poate folosi multe suprafeţe de teren pentru zootehnie, pomicultură, iar pe scară redusă pentru bazine legumicole. Toate acestea înseamnă investiţii. Retrocedarea proprietăţilor a condus însă la distrugerea plantaţiilor pomicole, la scăderea efectivelor de animale. Este o agricultură care are nevoie de investiţii, iar statul în acest domeniu de activitate nu a depus nici un fel de măsuri de reforme sau un standard de susţinere a agriculturii. Agricultura a rămas cu zeci de ani în urmă, la nivelul executării lucrărilor tehnologice cu utilaje neperformante - chiar putem vorbi de inexistenţa utilajelor în agricultură, inexistenţa elementelor necesare producţiei