Luna februarie a adus încă o surpriză neplăcută, creditul privat continuând să scadă, ceea ce arată că în continuare bancherii nu reuşesc să vândă finanţări suficient de mari pentru a acoperi rambursările, chiar dacă mulţi jucători au anunţat pentru anul acesta planuri de creştere.
În paralel, depozitele firmelor au coborât, pentru a doua lună consecutiv, însă este neclar dacă aceasta reflectă în continuare probleme în cash-flow, care le-ar obliga să îşi consume rezervele, sau dimpotrivă unii jucători încep să facă investiţii, anticipând o creştere a afacerilor în perioada următoare.
Creditul privat a scăzut cu 0,6% în februarie, până la un sold de 206,6 miliarde de lei (49 mld. euro). Excluzând impactul inflaţiei, scăderea a fost chiar mai mare, de 1,3%. Aceasta a fost a doua lună consecutivă de scădere, după ce la sfârşitul anului trecut stocul de finanţări reuşea să urce. În aceste condiţii, creditul privat reuşeşte o creştere anuală modestă, de 3,7% în termeni nominali, care se transformă însă într-o scădere de 3,6%, atunci când se elimină impactul inflaţiei.
"Evoluţiile anualizate confirmă ce am văzut şi până acum. Avem o creştere în zona finanţărilor pentru companii, mai ales în valută. La persoane fizice creşterea a fost concentrată la creditele în valută, iar aici este exclusiv efectul programului «Prima casă»", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
În termeni anualizaţi, creditul în lei a scăzut cu 3% (respectiv 10% în termeni reali), în timp ce creditul în valută, exprimat în euro, a urcat cu 5,6%.
În luna februarie, la fel ca în ianuarie, nu s-a mai respectat trendul anual, astfel că finanţările în lei au urcat marginal, cu 0,1% în termeni nominali, în timp ce soldul creditului în valută a stagnat.
"Într-adevăr, atât în ianuarie cât şi în februarie cifrele au arătat o contracţie a creditului în valută
