Foto: Dragoş Stoica / Jurnalul Naţional Fostul preşedinte Emil Constantinescu vorbeşte despre criza din Libia, despre poziţia României în acest conflict şI rolul pe care Bucureştiul l-ar fi putut juca. Emil Constantinescu este convins că României i-au lipsit cultura informaţiei şi capacitatea de a gândi pentru adoptarea unei poziţii corecte în această criză.

Jurnalul Naţional: Domnule preşedinte, CSAT a decis marţi seară să trimitem în Marea Mediterană Fregata Ferdinand pentru trei luni cu misiunea de a controla traficul de armament către Libia. Este un punct final a ceea ce s-a întâmplat, vis a vis de poziţia României, de la izbucnirea conflictului în Libia. Ca fost şef al statului şi ca fost şef al CSAT, cum apreciaţi atitudinea României de la începutul acestui conflict şi până la această decizie a CSAT?

Emil Constantinescu: Decizia a fost corectă şi normală, România este membră NATO şi în momentul în care NATO a hotărât un tip de acţiune, România s-a angajat în măsura posibilităţilor pe care le avea şi în concordanţă cu tipul de acţiune. Dacă ne referim strict la acest moment, el se înscrie într-o normalitate perfectă. Ceea ce nu se înscrie pe linia unei politici externe care să corespundă nivelului la care România ar trebui să se afle ca membră NATO şi UE, este ceea ce s-a întâmplat de la începutul acestui conflict. Ce s-a întâmplat şi mai ales ce nu s-a întâmplat. Or, un astfel de eveniment care se bucură de vizibilitate pune în lumină degradarea politicii externe a României. În mod particular, acesta este un aspect sensibil, pentru că de-a lungul întregii istorii a României politica externă a fost cea care a asigurat fie supravieţuirea naţiunii nomâne, fie îndeplinirea unor mari proiecte politice. Întotdeauna politica externă a fost deasupra politicii interne. În orice caz, deasupra nivelului real al economiei, structurii sociale a