Ne aruncăm într-un război la cererea NATO, dar fără a avea cu ce... Trimiterea fregatei „Regele Ferdinand" într-un câmp de luptă, cu dotări minime de armament, se aseamănă situaţia de pe celelalte fronturi pe care am fost activi şi în care ne-am făcut de râs cu ARO-urile ce nu porneau sau cu transportoarele ce nu ofereau nicio protecţie militarilor.„CSAT a decis implicarea României în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului cu fregata «Regele Ferdinand» şi cu doi ofiţeri de stat major din forţele navale. Asta înseamnă că România va participa cu 205 militari la bordul fregatei «Regele Ferdinand» şi cu doi ofiţeri de stat major, în total 207 militari, ofiţeri şi subofiţeri. În cel mai scurt timp, Guvernul trebuie să aloce resursa financiară necesară", a anunţat Traian Băsescu marţi seară, vorbind despre o sumă de 4,5 milioane de euro care va trebui aprobată de Executiv. Teoretic, fregata „Regele Ferdinand" este capabilă să execute manevre de luptă în toate cele trei medii, la suprafaţă, aerian şi sub apă. Cu o lungime de 148,2 metri şi o lăţime de 14,75 metri, fregata este dotată doar cu un tun super-rapid, instalaţii de lansare torpile destul de antice şi instalaţii de bruiaj pasiv, dar care nu sunt capabile să combată un atac în totalitate. Ce este mai nou pe fregată sunt cele nouă sisteme radar. Nava a intrat în componenţa flotei naţionale a României în septembrie 2004, după un scandal cu acuzaţii de dare şi luare de mită, caz care încă este anchetat în Marea Britanie, de unde a fost adusă nava.
Părerea unui expert
În încercarea de a afla adevărul despre capacităţile fregatei „Regele Ferdinand", am discutat cu o persoană care a făcut parte din sistem, comandorul (r) Nicolae Vlăduţoiu. Acesta a fost Şef Război Electronic, Şef Comunicaţii şi Informaţii în Marina Militară Română, apoi a fost mutat la Statul Major General ca şef Serviciu Supraveghe
