Interviul acordat de Traian Basescu Realitatii TV nu a fost unul exceptional. Spre deosebire de alte iesiri publice ale presedintelui, nu a fost o sursa de stiri, una mai incendiara decat alta. Si asta nu neaparat pentru ca dintre temele atinse au lipsit unele de mare importanta si nici pentru ca jurnalistul ar fi fost, poate, nu chiar la potentialul sau maxim. Ci pentru ca Traian Basescu nu a vrut sa spuna nicio litera mai mult decat a spus.
Caci atunci cand vrea sa comunice ceva nu poate fi oprit de nimeni sa o faca si indiferent daca este intrebat despre vremea de afara sau despre ultimul drum cu Biruinta, domnia sa ajunge tot acolo unde doreste sa ajunga.
Stirea nu este asadar in interviu, ci interviul insusi. A trecut cel putin un an si jumatate de la ultimul acordat Realitatii TV, in campania prezidentiala si care a fost o imensa capacana intinsa de Razvan Dumitrescu, in complicitate cu Antena 3. Dupa acel episod si dupa toata isteria antiprezidentiala care se consuma zilnic la televizunea lui Vintu, omeneste poti sa-l intelegi pe Traian Basescu ca a refuzat orice contact cu aceasta institutie, mi-e greu sa si spun media, ci, mai degraba, de propaganda.
Dupa cum omeneste pot intelege repetatele atacuri indreptate impotriva mogulilor si a trusturilor pe care le conduc, angajate intr-o autentica cruciada antiBasescu, in care sunt folosite de-a valma informatii si teme corecte, mistificari, trunchieri si manipulari, intr-un borhot din care lipseste orice urma de jurnalism autentic.
Dar uneori, cel mai adesea, de fapt, presedintele nu are voie sa fie doar un om care reactioneaza omeneste. Exact acest imperativ a fost incalcat de Traian Basescu in timpul razboiului pe viata si pe moarte cu RTV, un razboi gresit, din mai multe puncte de vedere.
In primul rand, Traian Basescu este presedintele tuturor romanil
