Anca Boagiu garantează că va câştiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii. Mai mult, ministrul Transporturilor spune că România va deveni un şantier anul acesta şi afirmă că există banii necesari pentru proiectele sale. Însă, principalul impediment în calea avansului numărului de kilometri de autostrăzi din România este, în opinia Ancăi Boagiu, lipsa personalului calificat. "Ne lipsesc constructorii. Am constatat că, atunci când trebuie să facem drumuri, nu putem să le facem decât cu agricultori, nu cu drumari. Drumurile trebuie făcute cu drumari, construcţiile cu constructori", a declarat ministrul într-o conferinţă de presă. În plus, ea a accentuat exodul de specialişti din domeniu către companiile private. "Avem nevoie de personal calificat, care să se întoarcă în administraţie", a precizat Boagiu care a menţionat că CNADNR a angajat recent 30 de tineri ingineri şi că vrea să încheie parteneriate cu facultăţile de construcţie din toată ţara.

Megaprogramul românesc de construcţie de autostrăzi, proporţii minuscule

Ministrul a vorbit şi de "cel mai mare program de construcţii de autostrăzi demarat în România", potrivit Mediafax. În prezent sunt în execuţie 243 de kilometri de autostradă, iar pentru alţi 220 de kilometri sunt pregătite licitaţii. Acest megaprogram, chiar dus la bun sfârşit, ar fi doar o realizare modestă, la scară europeană. În perioada 1990-2009, spaniolii au dat în folosinţă circa 8.800 de kilometri de autostrăzi. Dacă în 1990 reţeaua iberică de astfel de drumuri totaliza circa 4.700 de kilometri, în 2009 statisticile Eurostatului consemnau un nivel de 13.500 de kilometri. Ceva mai mult de 200 de kilometri de autostradă au construit, an de an, timp de 20 de ani şi francezii, atingând un total de peste 11.000 de kilometri. Mai bine la acest capitol au stat şi vecinii maghiari. De la căderea comunismului, guvernele de la Budapesta