Cuptorul de cărămidă din Mărăşti în care Nicolae Chiorean a început să coacă pâine în 1993, s-a tranformat azi într-o fabrică cu 255 de angajaţi. „Adevărul de Seară“ publică în fiecare joi povestea unor produse locale pentru care clujenii traversează oraşul, stau la coadă sau se înscriu pe liste de aşteptare.
Cristina Anton nici nu mai ştie de când cumpără pâine de la chioşcul Panemar de pe Calea Floreşti. „Copiii mei fac înot de performanţă, aşa că mă strădui să le dau mâncare sănătoasă. Pâinea asta ne place pentru că are gust de… pâine“, spune ea.
A început cu pâinea tradiţională, albă, de un kilogram (care este, de altfel, cea mai bine vândută pâine de la Panemar), dar în ultima vreme a încercat şi alte sortimente, cum ar fi pâinea neagră sau cea cu seminţe.
„În 1993, când am început afacerea asta, produceam doar pâine albă de un kilogram. Asta am făcut timp de cinci ani. Astăzi avem peste 70 de sortimente, morărit, panificaţie şi patiserie“, spune Nicolae Chiorean (53 de ani), proprietarul Panemar.
„De ce nu fac mai multă pâine“
Cuptorul de cărămidă cu care a început atunci pe strada Târnavelor s-a tranformat, azi, într-un adevărat complex în Apahida (cu o fabrică de pâine pe trei niveluri, o moară şi un laborator), în care lucrează 255 de oameni.
„În 1993 am oscilat între un cuptor de pâine sau o spălătorie auto. Până la urma ne-am oprit la pâine. Ne-am gândit că poate fi o afacere mai bună şi mai aproape de sufletul oamenilor“, povesteşte el.
La început pâinea se vindea într-un singur loc: în chioşcul deschis chiar în curtea fabricii, pe Târnavelor. Acum Panemar are o reţea de 22 de chioşcuri şi patru magazine în care se vând şi alte produse alimentare, iar în următoarele săptămâni vor mai fi inaugurate trei magazine, în centrul oraşului. Cu toate acestea, la chioşcuri tot se face coadă, înainte de a ajunge
