La Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” va fi deschisă vineri, 25 martie, o expoziţie aparte: “Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan”. Organizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din cadrul Fundaţiei Academia Civică, expoziţia face parte din proiectul “Memoria deportărilor din România”, susţinut de programul “Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.

Expoziţia “Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de “dislocare”, alcătuirea “listelor negre”, pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit “Domiciliul obligatoriu”. Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din baza de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC. Cât priveşte obiectele expuse, ele au fost transferate de la Memorialul Sighet.

Deportările din Banat şi Mehedinţi, din vara anului 1951, reprezintă unul (şi cel mai bestial) dintre numeroasele întervenţii de epurare socială pe care le-a inventat regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plină dominaţie sovietică. În urma unui plan pregătit timp de trei luni, cu precizie diabolică, au fost scoşi din casele lor, pe parcursul nopţii de 18/19 iunie, fără nici un anunţ prealabil, peste 44.000 de oameni, începând cu femeile şi bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor, bătrâni de până la 85 de ani şi din copii de toate vârstele (unul dintre micuţi, abia născut cu două zile înai