Săpăturile arheologice făcute în interiorul bisericii au scos la lumină 18 morminte. Potrivit arheologului Daniela Marcu, cea care conduce echipa care a făcut descoperirile, cel mai vechi mormânt datează din secolul al XIV-lea, de dinaintea ctitoriei bisericii

UPDATE

În Feleac, s-au mai găsit astăzi trei morminte lângă altar, dar niciunul nu pare să fi avut acoperământ de cărămidă, precum cele patru de feţe bisericeşti. Mâine săpăturile vor continua.

„A fost ideea lui Alexandru Simon, de la Academie să săpăm aici. A trebui să ducem muncă de convingere cu stareţul mănăstirii de care ţine această biserică, pentru că e deranj mare să sapi în interior. Totuşi, a fost de acord“, spune Daniela Marcu. Au săpat, timp de aproape două săptămâni, doi arheologi şi şase studenţi la Arheologie. Munca lor nu a rămas fără rezultat: au descoperit 18 morminte medievale, unele datând de dinainte de ridicarea bisericii din Feleacu. „Cele mai vechi morminte sunt din jurul anului 1300.

Practic, această biserică a fost ridicată pe un cimitir. Apoi au început să fie înmormântate aici notabilităţile comunităţii“, a declarat Daniela Marcu. Potrivit acesteia, descoperirea este importantă pentru atestarea existenţei comunităţii româneşti din Feleacu. „Pentru românii din Transilvania e o descoperire importantă“, mai spune istoricul.

Datare cu ajutorul monedelor

Arheologii au datat mormintele cu ajutorul monedelor găsite în morminte. „Era un obicei, păstrat în unele zone ale României şi acum, de a îngropa morţii cu monede în palme. Acolo le-am şi găsit, pe piept, unde erau mâinile“, a precizat arheologul. Cele mai vechi monede găsite datează din secolul XIII, însă multe sunt din secolul XV, de când datează şi biserica (1488) Pe lângă oase şi monede, arheologii au mai găsit şi bucăţi de ceramică, din secolele XIV-XV. „Cel mai probabil, cei înmormîntaţi în