Într-o noapte adormisem cu televizorul deschis, nu se ştie din ce raţiuni, pe OTV. M-au trezit pe la 6 de dimineaţa nişte răcnete care prevesteau apocalipsa. Era fratele Lucian, un mulatru brazilian, care behăia cu un puternic accent portughez cum dezleagă cununii, rezolvă vrăji şi vindecă orice la "biserica" peste care e şef. Prelatul cu aer de maradonist din Ferentari se asorta foarte bine cu şedinţa de teleshopping care a urmat.
M-am pus în mişcare într-o zi de marţi, să particip la o reprezentaţie de minuni medicale, fiindcă şedinţele de dezlegat cununii şi vrăji sunt vineri şi nu voiam să-mi stric week-end-ul.
Silozul-templu
Biserica universală, că aşa îşi spun şamanii ăştia brazilieni, are un sediu imens pe Şoseaua Fundeni, botezat Catedrala Credinţei. E un kitsch năucitor, mare cât o Casa Poporului mai mică, şi seamănă cu un siloz de CAP ceauşist la care s-a adăugat o faţadă de templu antic. Cu toate că era în timpul săptămânii, la ora trei după masă, era agitaţie. Cam 200 de amatori de miracole la litru, unii, după numerele de la maşini veniţi din provincie, se înghesuiau la izvorul minunilor braziliene. Mai mulţi badigarzi de la o firmă de securitate, Carpat, se învârteau cu ghioage cu tot printre "enoriaşi". Am încercat să luăm legătura cu un responsabil al parangheliei, ceva.
Suspicioşi patologic
Mai întâi, am dat nas în nas cu un cetăţean portughezofon în halat, care părea un magazioner oficial. A dat-o cotită că el nu zice nimic, că nu poate vorbi fără aprobarea fratelui Lucian, care e plecat nu ştiu unde cu satelitul, să rezolve probabil scoaterea argintului viu în alte dimensiuni. Până la urmă ne-a pasat unui for superior, tot sud-american după aparenţe. Nu a putut să ne explice din ce biserică mare se revendică, ne-a spus că dezlegările de vrăji sunt scrise şi-n Biblie, dar ne-a avert
