Ploieşteanca a renunţat la un job bine plătit, din domeniul bancar, pentru a da un nou sens vieţii. De mai bine de un an se ocupă de arta textilă.

Amalia Ionescu este un om aparte. La 40 de ani, se perfecţionează într-un domeniu în care pot „intra" doar cei care au multă imaginaţie, răbdare, talent, şi sunt dornici de frumos: arta textilă- patchwork şi quilt. Foarfeca şi aţa, prieteni de nădejde Amalia se descrie pe blogul său, qdopatch.blogspot.com, ca o persoană „cu un fel de a privi, de a atinge şi, în cele din urmă, de a da viaţă unor bucăţi de material, cu ajutorul unui amestec de răbdare, dragoste, devotament, presărat şi cu ceva muncă". „Nu cred că e vorba despre o genă ereditară. Mamei, de exemplu, i-a plăcut mai mult croşeta, însă, sunt convinsă că bunica şi străbunica aveau asemenea îndeletniciri. Foarfeca şi aţa mi-au fost prieteni de nădejde încă din copilărie. Croiam rochiţe pentru păpuşi, iar mai târziu, în adolescenţă, m-am apucat să fac haine unicat pentru mine şi sora mea", povesteşte Amalia. Ploieşteanca spune că momentul în care s-a decis să renunţe la cariera de 15 ani în domeniul bancar a fost unul de bun augur. „Sunt un om hotărât, care a făcut multe sacrificii în viaţă. În urmă cu un an, m-am decis să pun pe primul loc familia şi să-mi dedic timpul celor dragi mie. Aşa că m-am apucat de lucru. Creez unicate folosindu-mă de patchwork şi de quilting. Patchwork-ul este îmbinarea bucăţilor de material între ele după anumite modele, iar quilting-ul este suprapunerea a trei straturi şi fixarea lor prin cusătura la maşină sau cu mâna", explică Amalia Ionescu. Îi place să dăruiască Îşi procură materiale folosite pentru patchwork din călătoriile în străinătate, dar şi de pe internet. „Am achiziţionat o maşină de cusut specială şi aţe din bumbac, indispensabile acestei arte. Îmi place foarte mult să lucrez noaptea. Fac pături pentru nou născuţ