UE începe să nu mai fie o organizaţie a statelor suverane, ci o uniune în care statele vor trebui să adopte rigoarea economică germana dacă vor dori să aibă garanţia salvării de la colaps. România a aderat la acest pact, negociat doar de ţările euro.

"Toate mecanismele sunt la dispoziţia noastră şi au fost acceptate unanim: un guvern economic, un pact pentru euro", a declarat preşedintele Nicolas Sarkozy în conferinţa de presă care a urmat, joi, semnării "pactului pentru euro".

Pe lângă statele din zona euro, au decis să adere la acest pact Bulgaria, România, Danemarca, Letonia, Lituania. Polonia studiază înca această oportunitate. Au refuzat acest lucru Marea Britanie, Suedia, Cehia şi Ungaria. Premierul Cehiei, Petr Necaş, a declarat că armonizarea fiscală cu statele din zona euro nu este în interesul economiei ţării sale. Necas a criticat şi faptul că pactul a fost negociat doar de ţările euro, fără consultarea celorlalte state.

Liderii europeni au susţinut acest pact, botezat Euro-Plus, o iniţiativă franco-germana de "pact pentru euro", care garantează o coordonare economică şi a politicii fiscale în carul UE. Pactul prevede câteva mari obiective: corelarea salariilor cu productivitatea din fiecare ţară, corelarea pensiilor cu creşterea speranţei de viaţă, adică majorarea vârstei de pensionare, o bază comună de calcul a taxelor corporative, coordonarea politicii fiscale între statele UE şi introducerea unor prevederi constituţionale pentru evitarea îndatorării excesive a statelor.

"The Economist" comentează că Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au încheiat un pact faustic. Preşedintele francez nu este interesat de consecinţele economice ale acestui pact, cât de instituirea unui guvern economic european care să restabilească influenţa politică a Franţei. "Franta are nevoie de Germania pentru a-şi masca slăbiciunea, iar Germania are nevoie de