„Este o lege pentru a spoi gardul... ocazie cu care reducem riscul de a nu ne răni bucăţi care pot cădea din el, dacă trecem pe acolo", spune Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor. „Dacă am avea cu ce plăti rate, ne-am fi renovat-o singuri", spun majoritatea proprietarilor.
„Este o eroare să abordezi o problemă complexă ca arhitectura, construcţiile, doar la limita perceptibilă din spaţiul public, adică al faţadei. Cel mai pozitiv aspect din acest proiect, este cel al iniţierii unui instrument de finanţare a ceea ce s-ar putea numi reabilitare, dar în niciun caz o creştere a calităţii locuirii", completează Ţigănaş.
Monitorizarea de către primării a faţadelor este iar un lucru bun, dar şeful arhitecţilor se îndoieşte că evaluarea se va face corect: „Suntem departe de a avea un instrument de apreciere justă a stării calităţii arhitecturii, aplicabil de către primării".
Altă eroare, din punctul său de vedere o constituie exceptarea clădirilor cu bulină.
Unor proprietari această constrângere ar putea să le încurce planurile, cred arhitecţii.
„De regulă, problema mare apare în cazul celor care şi-au recuperat construcţiile naţionalizate de curând. De cele mai multe ori, proprietarii puşi în posesie cunosc care este valoarea terenului de sub construcţie şi, de aceea, preferă să le lase în paragină, tocmai cu scopul de a se dărâma. Deşi uneori contestate, normele legislative cu privire la renovarea faţadelor nu fac altceva decât să încerce să ne transpună într-un mediu cât mai civilizat", susţine arhitectul Alexandru Belinschi.
Ce spun proprietarii
Aşa că, fie că vor sau nu, noile norme legislative îi vor forţa să scoată din buzunar sume destul de mari. Garanţia statului şi dobânda subvenţionată sunt nişte facilităţi, dar greul cade tot pe ei.
"Creditul garantat de către stat nu are decât avantaje. Însă, nu trebui
