La 93 de ani de când s-a votat alipirea Basarabiei de ţara-mamă, analiştii politici spun că o reunificare a celor două state româneşti ar fi posibilă azi doar prin eurointegrarea Moldovei. Sondajele sociologice arată că doar 7% din moldoveni vor unirea cu România, iar mulţi pot spune cu greu ce s-a întâmplat la 27 martie 1918.

Clădirea Sfatului Ţării, cu podea de lemn gata să se prăbuşească şi curtea interioară în paragină, încă mai păstrează atmosfera anului 1918. În imobilul în care s-a votat, acum 93 de ani, actul Unirii Basarabiei cu România, se află astăzi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Pereţii fisuraţi n-au mai fost tencuiţi de ani buni, iar multe dintre ferestrele şi uşile vechi de un secol sunt jerpelite. Sala de la etajul doi, unde a fost votată Unirea, este plină de scaune „moderne" de plastic şi aluminiu. Elementele decorative vechi şi scările din fier forjat sunt singurele care mai dau un aer nobil edificiului.

Foto: Clădirea Sfatului Ţării în perioada interbelică

Foto: Încăperea unde s-a votat Unirea este astăzi sală de festivităţi

„AZI E DOAR UN VIS TRECUT"

Studenţii cu greu pot spune ceva despre evenimentul din 27 martie 1918. „Lăsaţi-mă", dă din mână un tânăr. „Este ziua teatrului", spune o altă studentă. Mihai Bobână (21 de ani) intră în vorbă: „Când am venit la facultate am fost întrebaţi: «Ştiţi că este o clădire istorică?». Ne-am mirat, văzând pereţi gata să cadă". Tânărul nu crede într-o nouă unire cu România. „Poate că atunci, în 1918, Unirea a fost o speranţă, acum însă este doar un vis trecut", ne-a spus Mihai Bobână.

Istoricul Mihai Taşcă spune că, de fapt, Unirea din 1918 a fost o salvare pentru moldoveni. „Timp de 60 de ani sovieticii ne-au spus că Sfatul Ţării a fost un organ trădător. Adevărul însă e că, fără actul de acum 93 de ani, ne-am fi pierdut ca naţiu