Un cutremur similar celui din 1977, petrecut după ora 21.00 în Capitală, ar putea avea ca urmări peste 6.500 de morţi, peste 16.000 de răniţi grav şi circa 10.500 de persoane spitalizate, se arată într-un document al Primăriei Capitalei.
Cei mai afectaţi de seism ar urma să fie bucureştenii care locuiesc în clădiri înalte construite până în 1977. Tot în aceste clădiri ar putea rămâne captivi circa 95.000 de oameni, în urma prăbuşirii casei scării, blocării uşilor sau a căderii mobilei. Potrivit aceleiaşi analize, circa 450.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri ce ar putea suferi avarii semnificative din cauza cutremurului.
În cazul unui cutremur mare produs în jurul orei 13.00, numărul de victime poate scădea cu 54%, se mai arată în documentul municipalităţii.
Ultimul cutremur devastator din România s-a produs în seara zilei de 4 martie 1977 şi a avut o magnitudine de 7,2 grade. În urma acestui seism au murit peste 1.500 de oameni, majoritatea în Capitală.
Geofizicianul care dă numele scării de magnitudine, Charles Richter, spunea într-o informare trimisă specialiştilor români şi citată de National Geografic că oraşul Bucureşti este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure. "Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India", a spus Richter.
Un cutremur similar celui din 1977, petrecut după ora 21.00 în Capitală, ar putea avea ca urmări peste 6.500 de morţi, peste 16.000 de răniţi grav şi circa 10.500 de persoane spitalizate, se arată într-un document al Primăriei Capitalei.
Cei mai afectaţi de seism ar urma să fie bucureştenii care locuiesc în clădiri înalte construite până în 1977. Tot în aceste clădiri ar putea rămâne captivi ci
