Cele mai periculoase bombe dezamorsate de pirotehniştii români poartă amprentă unor organizaţii etichetate drept teroriste.
Cea mai mare parte a atentatelor cu bombă din România au reprezentat "mesaje" de intimidare, iar cei care au creat şi amplasat dispozitivele explozive au făcut parte din grupări de crimă organizată.
Surse din cadrul serviciilor de informaţii susţin însă că au existat şi cazuri în care bombele, mai sofisticate, au fost legate de numele unor organizaţii catalogate drept teroriste, cum ar fi Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK).
"Cele mai periculoase bombe descoperite la noi în ultimii ani au fost "operă" unor cetăţeni de origine kurdă sau arabă. Atentatele au reprezentat tot un fel de reglări de conturi. De fiecare dată, "ţintele" au fost cetăţeni străini (turci de origine kurda sau arabi) care, într-un fel sau altul, aveau legătură cu organizaţiile din care făceau parte atentatorii", au precizat sursele citate.
Giurgiu şi Bucureşti: două tentative de atentat cu amprenta PKK
Aceleaşi surse susţin că una dintre bombele ce poartă amprenta PKK ar fi cea amplasată pe 8 aprilie 2000, pe "burta" unui autoturism parcat în fata localului "Irish Pub" din Piaţa Universităţii, în plin centrul Capitalei. Dispozitivul exploziv improvizat într-o ţeavă cu diametrul de aproximativ opt centimetri, pe care "artizanul" o umpluse cu Semtex (exploziv plastic), a fost plasat chiar sub scaunul şoferului. Ţinta: proprietarul maşinii, un cetăţean turc de origine kurda, rudă a unuia dintre liderii filialei din România a PKK.
Un alt dispozitiv exploziv, purtând amprenta aceleiaşi organizaţii, ar fi fost cel amplasat într-o maşină abandonată, pe 4 februarie 1999, în benzinăria Istanbul Petrol, de pe şoseaua Bucuresti-Giurgiu.
Proprietarul benzinăriei, tot un cetăţean turc, a declarat în fata anc
