Sala Paşilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi e de nerecunoscut. Picturile murale ale lui Sabin Bălaşa pălesc în fața mulțimii alcătuite din prinți şi prințese, personaje din basme, din filme, creaturi şi zămisliri năstruşnice. E Luna Francofoniei la Iasi şi suntem în toiul celei de-a opta ediții a Balului Mascat Francofon de la Iaşi, pe tema „Basmul", unde ne vom pierde printre faldurile rochiilor de gală, priviți atent de ochi ascunşi după măşti.

Intrarea se face pe la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii. În prag, un grup de agenţi de pază îţi apreciază costumul. Dacă îşi dau coate, înseamnă că vei face furori în seara asta. Cel puţin, aşa i se întâmplă Sirenei care urcă scările fiind ajutată de diverşi prinţi, vampiri sau doctori. E atât de mică şi firavă, încât aceştia o poartă pe braţe. Niciunul însă nu îşi rupe privirea de la abdomenu-i plat, dezgolit, sau picioarele-i cu forme ce pot fi întrevăzute prin bucata de stofă verde cu paiete.

Până la garderobă, ochii îţi fug deja după costumele din toate timpurile. În aceeaşi sală s-au adunat Prâslea, Zâna Panseluţă, Dracula, un inginer de construcţii, Scufiţa Roşie, Cruella de Vil, Cenuşăreasa, vrăjitori şi vrăjitoare, gheişe, centauri şi vedete de televiziune. Toţi se lasă fotografiaţi, unii, satisfăcuţi, cu piepturile bombate de mândrie, chiar împart autografe.

Cînd începe muzica, îşi ciulesc urechile ca la comandă şi imediat încep să se mişte în acelaşi ritm. Ori Michael Jackson, ori o melodie din poveştile franţuzeşti, pentru zînele şi prinţii veniţi la bal e tot aia. Încing hore pe minut şi se cuplează pentru cântecele lente, de amor neîmpărtăşit, în pas de tango sau vals. Vampirul din dreapta mea o urmăreşte insistent pe una din Scufiţele Roşii din seara asta. Îşi face curaj abia după vreo zece minute, timp în care este împins de alţi tineri masc