La nouvelle Republique

Vineri seară s-a deschis la Muzeul Naţional de Artă expoziţia „Marianne, muză a creatorilor", care ilustrează, până la 29 mai, câteva imagini ale personajului simbol la Republicii Franceze. Expoziţia a fost prezentată în 2007 la Palatul Elysée, cu ocazia Zilelor Patrimoniului.

Cum s-a născut Marianne, în 1792, nu se ştie prea bine. Ea a devenit însă o efigie a statului francez, bustul ei fiind plasat în toate primăriile ţării, efigia apărând pe monede şi pe logoul oficial al guvernului. Femeia cu bonetă frigiană, care în antichitate era însemnul sclavelor eliberate, a primit un nume foarte răspândit în secolul al XVIII-lea mai ales în păturile umile şi la ţară, dar şi în rândul personalului din casele burgheze. Folosirea lui ca simbol a fost atribuită unui cântec revoluţionar din ţinutul albigensilor, „La Guérison de Marianne", compus chiar în primele zile de la instaurarea republicii de către pantofarul-poet Guillaume Lavabre.

Schimbându-şi de-a lungul timpului coafura, înlocuind revoluţionara bonetă frigiană cu diadema sau coroana, simboluri ale înţelepciunii şi puterii, Marianne a luat chipul multor femei frumoase, pictate sau sculptate, de la erudita Marianne de Lamartine, muza şi soţia poetului, la Brigitte Bardot, în 1968, Mireille Mathieu, zece ani mai târziu, Catherine Deneuve şi Inès de la Fressange, în anii '80, Laetitia Casta, în sculptura din 2000 semnată de Marie-Paule Deville-Chabrolle. Pe lângă reprezentările oficiale, s-au înmulţit cele libere, ale caricaturiştilor, ale grupărilor politice diverse sau ale designerilor de modă. Personajul a inspirat creatori din lumea cinematografului şi a artelor spectacolului, ca Ferdinand Zecca, pionier al cinematografului realist, care a lucrat la Pathé între 1900 şi 1915, sau Georges Monca, care a realizat în 1913 „Rigadin, président de la Republique".

Republique Fi