Foto: Thinkstock Sodiul este un element esenţial pentru buna funcţionare a organismului. El contribuie, de exemplu, la menţinerea echilibrului apei şi a electroliţilor, a ph-ului, la activitatea fiziologică a sistemului nervos şi muscular. În acelaşi timp însă, creşterea aportului de sodiu, deci de sare, are numeroase efecte nocive.
Se consideră că aportul de sodiu ar trebui să fie de două-trei grame pe zi, ceea ce ar însemna şase grame de sare. După 40 de ani sau, în cazul unor afecţiuni cronice (hipertensiune arterială, diabet, boli renale) aportul ar trebui redus la 1, 5 grame de sodiu pe zi, adică circa patru grame de sare. Doza zilnică ideală este mai mică la copii decât la adulţi, ai căror rinichi nu sunt perfect adaptaţi funcţiei de eliminare a sodiului. Astfel, copiii mai mici de un an ar trebui să primească maximum un gram de sare pe zi, cei până la trei ani până la două grame, cei până la şase ani, trei grame, iar cei până la 10 ani- cinci grame.
În realitate, însă consumăm în mod obişnuit 9-12 până la 20 grame de sare pe zi. Ne iluzionăm deseori, considerând că totul e în regulă, dacă nu gătim prea sărat sau nu adăugăm sare când mâncarea e servită.
În realitate, trei sferturi din aportul de sare din dieta noastră provine din alimentele şi din preparatele cumpărate, doar 15% din surse naturale (carne neprelucrată, vegetale, lactate) şi 10% este adăugată la gătit.
Produse ca snacksuri, chipsuri, biscuiţi, conserve, mezeluri, murături, sosuri, alune şi seminţe, semipreparate, produsele tip fast food etc. conţin cantităţi foarte mari de sare. Mai mult, pâinea obişnuită, produsele de panificaţie şi cele de patiserie, cerealele şi chiar prăjiturile au cantităţi importante de sodiu.
Prima consecinţă nefastă este legată de creşterea tensiunii arteriale, care afectează o treime din populaţie. Pe plan mondi
