Fără să conteze doctrina, orientarea sau platforma- program, se pare că în România, o serie de năravuri ale clasei politice se perpetuează mereu, fără vreo şansă ca lucrurile, în esenţa lor, să se schimbe. Printre aceste năravuri, criticate degeaba de presă şi O.N.G.-uri, se numără şi utilizarea după criterii neclare, necunoscute sau discreţionare a celebrului Fond de Rezervă al Guvernului, care continuă să fie folosit pe post de bani de buzunar ai Executivului, împărţiţi prin ţară după criterii greu de înţeles. În Timiş, împărţeala acestor bani s-a făcut după un tipic greu de înţeles, măcar din prisma faptului că au fost comune care au primit de trei ori mai mulţi bani decât Timişoara.
Bani “de moş Gerilă”
Pentru a nu se isca scandaluri şi controverse, majoritatea Guvernelor care s-au perindat pe scena politică a ţării au preferat să împartă sumele din Fondul de rezervă al Guvernului pe ultima sută de metri a anului, undeva între Crăciun şi Revelion, când, probabil, se credea, în urma unui raţionament empiric, că presa şi O.N.G.-urile sunt absorbite de atmosfera de sărbătoare şi nu mai au timpul sau starea de spirit necesare pentru a face scandal.
Aşa s-a întâmplat şi la sfârşitul anului trecut, când banii au fost împărţiţi printr-o hotărâre de guvern dată în 28 decembrie, când în majoritatea instituţiilor statului nu se mai lucra. La sfârşitul anului, Executivul a avut de împărţit din Fondul de rezervă 177 de milioane de lei, bani despre care a precizat că vor fi repartizaţi administraţiilor locale pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital.
Felul în care s-au repartizat banii pe judeţe, scapă, de asemenea, logicii normale, putându-se însă aprecia că nu s-a ţinut cont nici de cele mai bune contribuabile judeţe, nici de mărimea sau populaţia acestora.
Aşa se face că din acest fond Timişoar
