Preşedintele Traian Băsescu a anunţat după summitul european de la finalul săptămânii trecute aderarea României la pactul "EuroĂ", care este o înţelegere între o parte din ţările UE pentru creşterea competitivităţii şi stabilităţii.

Motivul pentru care România a aderat la acest Pact este că o parte din măsuri au fost luate deja în urma acordului cu FMI. "Ne-am hotărât să aderăm la pact pentru că după discuţii cu Banca Naţională a României am constatat că cea mai mare parte a măsurilor incluse în acesta au fost luate în urma acordului cu FMI", spune ministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu.

Un alt motiv este că o parte din măsuri coincid cu cele necesare pentru adoptarea monedei europene şi are numai avantaje la capitolul imagine. "Acest pas face parte din calendarul pentru aderarea la euro în anul 2015, obiectiv la care nu dorim să renunţăm. Pentru România aceasta este o decizie importantă, deoarece sunt în joc credibilitatea pe pieţele financiare, continuarea reformelor fiscale şi controlul reformelor publice", mai spune Ialomiţianu.

"Guvernul nu s-a consultat cu nimeni. În principiu, măsura este bună, dar ea ridică foarte multe probleme: în primul rând deficitul de 3% din PIB la care s-a angajat preşedintele va fi făcut doar din sumele pe care România trebuie să le ramburseze în momentul în care va începe să plătească împrumutul de la FMI", a declarat Victor Ponta, liderul PSD, al cărui nume este vehiculat pentru poziţia de viitor prim-ministru al actualei opoziţii, adăugând că "Guvernul vrea să impună deficitul de 3% din PIB în Constituţie? O să avem noi grijă de asta. E o poveste tipic românească în care te angajezi să faci ceva pentru ca ulterior să constaţi că nu poţi să-ţi onorezi angajamentul". Anul trecut deficitul României a fost de 6,5% din PIB, iar în 2009 de 7,2% din PIB.

La finalul summitului european de la Bruxelles, pr