În România sunt raportate, anual, peste 3.000 de dispariţii de copii. Mare parte dintre minori sunt găsiţi de Poliţie, dar sunt şi zeci de cazuri în care nimeni nu le mai dă de urmă.
Acum trei ani s-a înfiinţat Centrul pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual, o fundaţie care sprijină cercetările Poliţiei cu privire la astfel de cazuri, colaborând îndeaproape atât cu oamenii legii, cât şi cu rudele minorilor dispăruţi. Din cele peste 1.700 de cazuri instrumentate de specialiştii centrului, 16 au fost din Timiş, şi doar în două cazuri minorii nu au fost încă găsiţi.
Peste 3.000 de dispariţii, anual
Anual, conform statisticilor Inspectoratului General al Poliţiei Române, sunt daţi dispăruţi aproximativ 3.000 de copii. Cei mai mulţi sunt găsiţi la câteva zile după ce Poliţia este alertată, dar sunt şi situaţii în care căutările poliţiştilor pot dura ani de zile. În prezent, în statisticile Poliţiei Române sunt înregistraţi 71 de copii daţi dispăruţi şi încă nedescoperiţi. Unul dintre aceste cazuri are ca personaj un băieţel din Timişoara, Nicu Eduard Sbenghea, care a dispărut din faţa blocului în 17 iulie 2002, când avea doar patru ani.
Multe dintre dispariţiile raportate sunt, însă, fugi repetate de acasă, spun poliţiştii. O adolescenţă prost înţeleasă, o clipă de nervozitate, sărăcia, neatenţia, bătăile primite acasă, dragostea sau, pur şi simplu, dorinţa unor copii de a trăi mai bine sunt tot atâtea motive pentru care un copil sau altul ajunge în baza de date figurând ca fiind dispărut.
16 copii dispăruţi din Timiş, în atenţia Centrului “Focus”
În Timiş, toate cele peste 50 de cazuri de dispariţii de minori raportate anul trecut s-au finalizat cu bine, copiii întorcându-se la familiile lor după doar câteva zile de la dispariţie, sounând că au plecat voluntar. @N