Pentru potenţialul său energetic, camelina a fost aleasă de specialişti ca materie primă în obţinerea kerosenului, iar constructorii de avioane vor să investească în cultivarea ei de către fermieri. De pe urma dezvoltării unei culturi cu această plantă, fermierul obţine atât uleiul necesar producţiei de biokerosen, cât şi furaje pentru animalele din propria ogradă.

Tarom şi Airbus au demarat recent un proiect de promovare a utilizării biocombustibililor pentru avioane şi au ales România ca ţară în care să se studieze posibilitatea cultivării de carmină, în vederea producţiei de biokerosen. Deocamdată, nu s-a ajuns la concluzii concrete, dar câteva lucruri sunt deja cunoscute şi folosite ca bază de pornire în acest proiect. În primul rând, în cazul în care studiile de fezabilitate demonstrează sustenabilitatea camelinei ca materie primă pentru biocombustibili, în viitor agricultorii din România ar fi posibil să devină furnizori de camelină. Planta are şi avantajul de a putea fi cultivată pe terenuri pe care nu pot fi folosite în agricultură, la cultivarea altor tipuri de plante, cum sunt terenurile marginale.

„În România există aproximativ patru milioane de hectare aflate în proprietatea micilor agricultori. Studiile de fezabilitate derulate în prezent doresc să identifice care sunt cele mai potrivite regiuni din ţară pentru cultivarea camelinei", ne-a declarat Paul Nash, Directorul Diviziei de Energii Alternative din cadrul companiei Airbus.

O plată deloc pretenţioasă

„Camelina a fost aleasă ca materie primă datorită compoziţiei specifice în acizi graşi a uleiului extras din seminţe, care permite obţinerea biokerosenului utilizat în aviaţie. În plus, camelina nu este pretenţioasă faţă de sol, fiind cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută. Poate fi cultivată cu uşurinţă de fermieri şi constituie, în egală măsură, o hrană de foarte bun