Cred că e (nu-s sigur) primul caz de parteneriat între autorităţile unui stat şi Wikileaks. Poate putem declanşa în sfîrşit ceva nou în politica mondială: ce iese pe Wikileaks, în România, să fie însoţit de documente oficiale doveditoare! Aşa s-a întîmplat în seara asta cînd Traian Băsescu a dat drumul unei înregistrări în care explica situaţia dosarului lui Adrian Năstase despre care se vorbea într-o telegramă.

Explicaţia e logică şi Năstase (ca şi alţi guralivi cu dosare şi tupeu) şi-o merita. Cînd ştii cîte ai pe cap stai acasă şi nu mai face scandal. Valabil şi pentru un PSD măcinat de scandal mai ales în acei ani. Dar e dominantă politica lui “dă din gură pînă la capăt”.

“Ei, ăsta e dosarul politic. Eu ce să vă spun? Politic, nepolitic, doar dacă vi l-aţi făcut în acelaşi partid. Că domnul Sergiu Sechelariu a fost membru PSD, dânsul a iniţiat plângerea, doamna de la Inspectoratul în Construcţii a fost de la PSD, dânsa a făcut plângere. Consulul era numit de primul-ministru, la Beijing, deci consulii nu se numesc de preşedinte, deci nu domnul Iliescu l-a numit, ci l-a numit primul-ministru. Omul ăsta a scris ce a trebuit. Dosarele astea au fost la mine. Deci de unde le scoateţi politice? Chiar este o chestie de eleganţă. Eu am aici acest dosar. Prima dată când mai aud că dosarele lui Adrian Năstase sunt politice le fac publice ca să ne liniştim odată cu minciuna asta. V-aţi făcut voi de la PSD dosare unii la alţii şi ţipaţi toată ziua că e vinovat Daniel Morar şi Traian Băsescu”, a spus Băsescu. (mediafax)

Nu poate decît să mă bucure că preşedintele a cedat nervos şi a dat presei un document din cauza febrei wikileaks. Dar să facem o premieră mondială. Preşedintele nu trebuie să dea doar aşa, frînturi. Să dea tot ce are. Tot. Un preşedinte nu poate fi wiki doar cînd îi convine. Dacă cedează în jocul transparenţei, să-şi ducă pariul la capăt. M