Deşi deputaţii au respins proiectul de lege care introducea acordul prezumat, lupta pentru legalizarea acestei măsuri va continua.
Potrivit prof. dr. Radu Deac, membru în Consiliul ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant este necesară o informare corectă a cetăţenilor şi a guvernanţilor cu privire la transplantul de organe şi acordul prezumat.
Deputaţii au respins săptămâna trecută proiectul de lege care introducea acordul prezumat, în baza căruia, o persoană care, în timpul vieţii, nu şi-a exprimat refuzul de a dona organele se consideră automat că este de acord să le doneze după deces. “Trebuie continuate demersurile pentru adoptarea acordului prezumat, lămurită populaţia. Nu putem exista fără acord prezumat. Şi nici în Parlament nu au fost convinşi, trebuia făcut un lobby. Dar problema mai gravă este că la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant sunt nişte probleme organizatorice şi până ce nu se rezolvă acelea, va fi greu de făcut o campanie serioasă”, a susţinut prof. dr. Radu Deac.
În prezent, în România funcţionează consimţământul informat. Nu se pot preleva organe de la nici o persoană fără consimţământul persoanei sau a celor mai apropiaţi membri ai familiei. Consimţământul prezumat constă în posibilitatea de a recolta organele de la un donator numai după decizia medicului, a comisiei care nu trebuie să aibă legătură cu transplantarea, care decid că se poate face prelevarea, pentru că în timpul vieţii presupusul donator nu şi-a exprimat dezacordul.
Prof. dr. Radu Deac a arătat că în majoritatea ţărilor Europei care au consimţământ prezumat, numărul donatorilor este foarte mare. „Lucrurile s-au mai îmbunătăţit. În 2010 am avut mai mulţi donatori decât în trecut. Chiar în 2011 am început bine, patru transplante cardiace în ianuarie şi februarie. Cele mai multe transplante pe care le-am făcut noi au fost şapte opt pe an. Dar ţ
