Pe vremuri, când o fată tânără, cu sânge albastru, era dată după un desfrânat bătrân, os domnesc, se numea căsătorie de stat şi toată lumea bună a Europei le făcea plecăciuni adânci până la sfârşitul zilelor. În zilele noastre, când o fată tânără şi frumoasă de cartier se mărită cu un jumate om-jumate haine ţipătoare de firmă, pe cât de bogat pe atât de grizonat, o privim cu un ochi necruţător de taliban. Dacă nu o putem omorî cu pietre, pe stadion, în uralele satisfăcute ale mulţimii ce trăieşte după legea cea dreaptă, măcar ne exprimăm punctul virtuos de vedere cu un scuipat răcoritor pe forumuri. Avem o “curvă” la vedere, trebuie să facem ceva pentru ea!

Să-i arătăm cine e şi câte parale face. Că doar s-a întins în adolescenţă contra cost cu interlopi acasă, la Moldova, şi cu băieţi de bani gata, prin apartamente special închiriate pentru asta, la Bucureşti, scriu cu nesaţ tabloidele. Apoi s-a dat îndrăgostită de un desfranat miliardar de jucarie, care are bani de la taticu, inalt functionar comunist, si care a făcut “o doamnă” din ea. S-a măritat cu el din dragoste de Louis Vuitton şi i-a făcut şi un copil ca să-şi asigure un trai dolcegabbanizat.

Când fata frumoasă, mare cât un cal, pe care soţul ei, zis şi Virinel, a călărit-o cât a putut şi a făcut manej cu ea prin tabloide ca să ajungă şi el celebru, s-a săturat şi s-a revoltat, hotărând să divorţeze, acesta a început s-o ciomăgească în piaţa publică ca pe un cal de povară, care nu mai are putere să tragă în jug: e “o femeie de moravuri uşoare”, are o soră “chiar prostituată”, este o mamă bătăuşă şi îşi justifică hoţia, că i-a luat ca împuternicit toţi banii câştigaţi de ea din cont, ca un predicator, o mână a lui Dumnezeu care împarte dreptatea, cu un “pentru că aşa merită”; îşi retrage fetiţa, pe care i-au dat-o în custodie judecătorii, de la grădiniţă, şi o ţine sub cheie la Izvorani, numai