O mare reuniune diplomatică are loc la Londra, marţi, 29 martie: 40 de ţări reprezentate de miniştrii lor de Externe se întâlnesc în capitala Marii Britanii, pentru prima şedinţă a aşa-numitului grup de contact pentru Libia. O reuniune destinată să găsească soluţii politice şi militare pentru perioada de după eventuala înlăturare de la putere a colonelului Muammar Gaddafi.

Obiectivul este în mod clar ca operaţiunea militară din Libia să nu se transforme într-o "mlaştină" din punct de vedere militar şi un puzzle din perspectivă diplomatică, întrucât bombardamentele din ţara africană nu sunt susţinute de toată lumea. De unde şi ideea venită din partea Washingtonului: plasaţi operaţiunea militară sub controlul NATO, pentru încetarea diviziunilor şi pentru a evita acuzaţia cum că ar fi vorba de o operaţiune occidentală îndreptată împotriva unei ţări arabe şi musulmane.

Prin urmare, ce va schimba preluarea comenzii de către NATO? "Vom asista la o mai bună coordonare a eforturilor, la un angajament politic mult mai clar din partea anumitor ţări", explică François Géré, directorul Institutului Francez pentru Afaceri Strategice (IFAS).

Washingtonul, Londra şi Parisul speră în orice caz să clarifice situaţia. Nu va fi însă uşor, întrucât unele ţări membre ale Ligii Arabe sunt nemulţumite, chiar dacă organizaţia a votat rezoluţia 1973 a Naţiunilor Unite privind intervenţia din Libia.

Nemulţumiri sunt şi în sânul Uniunii Africane, care se simte lăsată deoparte. Rezerve are de asemenea Turcia, care se oferă să joace un rol de mediator între tabăra pro şi cea anti-Gaddafi.

Apoi există puternice diviziuni chiar în interiorul Uniunii Europene, între axa franco-britanică, foarte angajată în Libia din punct de vedere militar şi ţări precum Germania şi Italia, foarte reticente. Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

O mare reuniune diplomati