Persoane care cer redobândirea cetăţeniei române sunt în unele cazuri refuzate, chiar la depunerea jurământului, pentru că se constată că nu cunosc limba română, iar legea nu impune testarea prealabilă.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), Nicoleta Ecaterina Eucarie, a explicat, marţi, în faţa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor, procedura prin care o persoană poate cere redobândirea sau acordarea cetăţeniei române, aceasta fiind invitată în urma numărului mare de petiţii depuse de solicitanţi care se plâng de termenele prea lungi de soluţionare a dosarelor, potrivit Mediafax.
Întrebată de deputaţi dacă au fost cazuri în care persoane care nu cunoşteau limba română au primit totuşi cetăţenia, Eucarie a precizat că, în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei, în special pentru cetăţenii moldoveni, legea prezumă că aceştia vorbesc limba română, astfel că este eliminată etapa interviului.
"Redobândirea cetăţeniei române este o reparaţie morală" pentru moldoveni, apreciază preşedintele ANC, adăugând că, astfel, procedura de soluţionare a dosarelor nu prevede un test de limbă română sau un interviu.
Potrivit Nicoletei Eucarie, trierea se face în momentul depunerii jurământului, când autorităţile române pot vedea dacă persoanele respective cunosc, într-adevăr limba română. Astfel, chiar dacă au ajuns la această etapă finală de depunere a jurământului, solicitanţilor le poate fi respinsă cererea, dacă se dovedeşte că nu vorbesc româneşte.
Membrii Comisiei pentru abuzuri au propus, în acest caz, iniţierea unei modificări legislative care să rectifice acest aspect şi să includă o verificare a nivelului de limbă română cunoscut de fiecare petent.
Eucarie a mai fost întrebată de preşedintele Comisiei pentru abuzuri, deputatul Ioan Stan, ce măsuri se pot lua pentru reducerea numărului de pet
