Suprafaţa utilă a noului terminal este de trei ori mai mare decât cea a celui existent (de la 8.000 de metri pătraţi s-a ajuns la 24.000 de metri pătraţi). Aeroportul bucureştean are acum în plus 24 de porţi de îmbarcare, dintre care 14 cu burduf.
Investiţia a presupus şi construcţia a 11 lifturi, 12 scări rulante, 3 trotuare mobile, 29 de grupuri sanitare, 1.500 de locuri de aşteptare, 9 ghişee ale poliţiei de frontieră şi 62 de monitoare de informaţii pentru pasageri.
La eveniment au participat trei membri ai Cabinetului Boc: primul ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, precum şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Momentul, regizat în buna manieră a momentelor festive, a debutat cu declaraţiile premierului care a găsit potrivit să afirme că "România se îndreaptă într-o direcţie sigură, care va asigura succesul", dar şi că "această investiţie este o victorie împotriva nihilismului celor care spun că nimic bun nu se întâmplă în România".
"Fără urme", consemn pentru jurnalişti
Oficialităţile române au fost întâmpinate de acorduri de muzică clasică, ritmurile dezlănţuite ale dansurilor ungureşti ale lui Brahms fiind reluate de câteva ori de orchestra special adusă la eveniment. Cele câteva bucăţi cântate în "pizzicato", pe un ton arţăgos, le-au mers la suflet jurnaliştilor îndemnaţi viguros de organizatorii evenimentului să ţopăie pe bucăţile de gresie de culoare închisă. Partea în culori deschise a pardoselii a trebuit evitată. "Să nu rămână urme", care ar putea stânjeni prin necurăţenia lor pe distinşii oaspeţi. În acest cadru, Emil Boc s-a declarat mândru ca este român, noua extensie a aeroportului din Otopeni fiind "prima carte de vizită a ţării". Un moment aparte s-a consumat odată cu tăierea panglicii inaugurale. Remarca ministrului Igaş că aceasta este "cam lată" a determinat o rea
