În momentul în care s-a început publicarea a circa 250.000 de telegrame transmise de ambasadele americane din toată lumea Departamentului de Stat, Julian Assange declara cu emfază că WikiLeaks va schimba întreaga lume. Nu a fost tocmai aşa, cu toate că nimeni nu poate nega cicatricea lăsată de acest scandal pe faţa politicii internaţionale: cariere distruse, un dictator african înlăturat şi câteva momente jenante pentru o mână de politicieni din întreaga lume. Revista Foreign Policy prezintă o listă cu cei seceraţi de scandalul cablogramelor.
Nu a avut, însă, magnitudinea unui cutremur devastator, aşa cum anticipa Assange, doarece cei pe care WikiLeaks i-a îngropat nu au fost figurile de prim plan ale politicii.
Ministrul Apărării din Liban, care a dat sfaturi Israelului cum să-i invadeze ţara, este încă în funcţie, la fel şi oficialul american care i-a făcut un portet decloc măgulior premierului italian Silvio Berlusconi.
Scandalul WikiLeaks a izbucnit şi în România dumincă, atunci când au apărut în presă primele telegrame trimise de ambasada americană de la Bucureşti. Întrebarea este: are publicarea acestor cablograme vreun impact în relaţiile româno-americane sau asupra vieţii politice de la noi?
Cine a avut de suferit de pe urma scandalului Wikileaks?
Bradley Manning, închis pe viaţă pentre scurgere de informaţii?
Poate cel mai mare perdant este soldatul american Bradley Manning, cel care a descărcat mii de documente secrete sau confidenţiale din reţeaua guvernului american. Armata a întocmit o listă cu 34 de capete de acuzare împotriva lui Manning, care şi-a putea petrece restul vieţii după gratii.
Julian Assange a promis în iulie că va plăti jumătate din onorariile avocaţilor apărării, estimate la 115.000 dolari, însă până în prezent a achitat doar 15.000 dolari.
Germanul Helmut Metzner şi portretul f