Numai faptul că la noi morala nu are a face cu politica a putut duce la o gafă de proporţii-le ce-lei a lui Adrian Severin. Acest domn n-a făcut altceva decât să reproducă la nivel european modelul de politician coruptibil din România. Cerul îl schimbi, nu sufletul, marea trecând-o, ar fi scris undeva Eminescu. Şi chiar dacă nu e de el, ar me-rita să fie. Or, dl Severin ce-a făcut, ducându-se la Bruxelles?

A schimbat cerul, nu şi năravul, care ţine, la unii ca el, loc de suflet. Dacă aş fi cetăţeanul acela fără minte care l-a spânzurat în efigie pe Avram Iancu, mi-aş justifica dorinţa de a mă separa, cu ai mei, de România şi prin fap-tul că în ţara aceasta mişună asemenea politicieni. Pentru că, putem fi siguri, dl Adrian Severin nu e singur. Nu, domnia sa are o mulţime de fraţi de aceeaşi lăcomie, prin Parlamentul României, prin guvernele noastre succesive, ca să nu mai spun de consiliile judeţene, primăriile şi alte insti-tuţii ale statului. Faptele se văd cu ochiul liber şi au fost semnalate de foar-te multe ori. Între-baţi-i de unde au bani pentru vilele, automo-bilele de lux, călătoriile, studiile în străinătate ale copiilor lor, spitalizările în străinătate şi vă veţi alege cel mult cu o minciună pioasă. Căci, de unde, în realitate, să aibă asemenea averi persoane de-spre care se presu-pune că au luat-o, ca toată lumea, de la zero sau de pe lângă această cifră, în 1990, au tot făcut politică, au tot fost prin pa-lamente şi guverne sau doar prin partide parlamentare şi, brusc, s-au trezit că trăiesc pe picior de mic sau mare oligarh european? Or, dacă n-au luat-o de la zero, aici intervine o altă problemă, la fel de gravă.

Mulţi ne-am simţit, atunci când s-a produs atacul laş şi mârşav asupra turnurilor gemene de la New York, americani, un academician francez a scris recent că se simte japonez. Când am aflat de cazul Severin, n-am mai fost nici am