Expoziţia „Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan“ documentează momentul tragic al deportării în stepa valahă a peste 44.000 de oameni din Banat şi Mehedinţi în 1951. În urma unui plan pregătit de regimul Gheorghiu-Dej, au fost scoşi din casele lor, în noaptea de 18-19 iunie 1951, peste 44.000 de femei, bărbaţi, bătrâni şi copii, ulterior abandonaţi în Bărăgan, fără niciun mijloc de subzistenţă.

Pentru prezentarea la Bucureşti a acestei noi expoziţii a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet, coordonat de Ana Blandiana şi de Romulus Rusan, nici că se putea găsi un spaţiu mai potrivit decât Muzeul Satului. Pentru că despre o distrugere sistematică a satului românesc şi a fiinţei naţionale, pusă în practică de ideologia totalitară stalinistă este vorba în aceste mărturii smulse, cu un mare efort, dintr-o istorie de multe ori ocultată. „Am simţit că acesta este locul potrivit", a spus Ana Blandiana la deschiderea din ziua de Buna Vestire, desfăşurată în faţa unei săli arhipline, care a făcut-o pe poetă să conchidă: „Nu este adevărat ce se spune, că tinerilor nu le pasă de propria istorie şi definiţie".

Organizarea expoziţiei, inclusă într-un proiect mai amplu dedicat împlinirii a 60 de ani de la unul dintre (atât de) multele momente negre ale istoriei noastre recente şi care va fi itinerată la Timişoara, Drobeta-Turnu Severin şi Brăila, a necesitat o muncă impresionantă pentru strângerea materialelor şi găsirea persoanelor care au fost deportate în acei ani, muncă dusă la bun sfârşit de cercetătoarele Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea, Andreea Cârstea, într-o echipă coordonată de Romulus Rusan.

Infernul cotidian

Cele 28 de panouri ale expoziţiei prezintă cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii '50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de „disloc