Plutonierul Vasile Zbâncă din Batalionul „Şoimii Carpaţilor“ Bistriţa şi-a pierdut picioarele într-o explozie în Zabul, Afganistan. Alţi doi camarazi au fost ucişi sub ochii lui.

La doar 29 de ani, Vasile Zbâncă a trecut prin mai multe greutăţi decât alţii într-o viaţă. Militar profesionist din 2004, Zbâncă a plecat pentru prima dată în Afganistan în 2007, într-o misiune în Zabul, una dintre cele mai periculoase zone. „Asta îmi este meseria, altceva nu ştiu ce să fac. Şi în vremurile astea grele nu ai foarte multe opţiuni", spune plutonierul din fotoliul de acasă, de la Bistriţa. Ştia ce îl aşteaptă pe front.

Citiţi şi:

Povestea ultimului şoim rănit în Afganistan

Anchetă a Parchetului Militar Cluj în cazul unui militar întors din Afganistan, găsit spânzurat

Cu aproximativ trei luni înaintea plecării în misiunile din teatrele de război militarii intră într-un program dur de pregătire. Pentru ultima misiune din Afganistan programul intensiv a inclus antrenamente speciale în baza militară de la Cincu, în judeţul Braşov, dar şi două săptămâni într-o bază NATO din Germania, despre care soldaţii povestesc că are suprafaţa cât a unui oraş de dimensiunile Bistriţei.

„Copiii din Afganistan au ochii trişti"

În teatrul de război din Zabul, cea mai fierbinte provincie din Afganistan, plutonierul a plecat în iulie 2010 odată cu cei 600 de militari din contingentul „Şoimilor Carpaţilor". „În Afganistan asiguram misiuni de patrulare, escorte şi recunoaşteri. Intram în contact şi cu populaţia, însă nu foarte mult. Nu aveam voie să intrăm în casele lor, acolo avea acces doar poliţia afgană. Era destul de greu de comunicat, din cauza barierelor de limbă", explică plutonierul.

Plutonierul Zbâncă în Afganistan Foto: ARHIVA PERSONALĂ

Copiii localnicilor îi aminteau însă de băieţelul lui, Andr