Pentru majoritatea politicienilor din România, oamenii care i-au ales şi pe ale căror interese ar trebui să le reprezinte devin importanţi doar o dată la patru ani, înaintea alegerilor electorale. Cu această ocazie, parlamentarii îşi aduc aminte şi de nevoile românilor. Din păcate, imediat după ce îşi ating scopul şi câştigă voturile alegătorilor naivi, parlamentarii uită de promisiunile făcute. Una dintre promisiunile neonorate (chiar dacă a fost materializată într-un act normativ aflat în vigoare) se referă la majorarea salariilor cadrelor didactice. Pentru a-şi asigura voturile necesare câştigării unui nou mandat (atât pentru el cât şi pentru partidul pe care îl conduce, încă, din umbră), preşedintele Traian Băsescu a promulgat pe 24 octombrie 2008, cu doar o lună înaintea alegerilor parlamentare, Legea privind majorarea salariilor din Educaţie cu 33%. În ciuda existenţei actului normativ, dascălii nu au primit niciun leu în plus la salariu, dimpotrivă, veniturile le-au scăzut după măsurile de austeritate luate de Guvern. După câştigarea alegerilor, reprezentanţii aceluiaşi partid, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au blocat aplicarea legii. Pentru a-şi face dreptate, cadrele didactice au dat în judecată Ministerul Educaţiei pentru blocarea punerii în aplicare a actului normativ. BUGETE NECORELATE. Procesele pe această lege au fost câştigate până pe 31 decembrie 2009, când a intrat în vigoare Legea salarizării unitare, care a anulat drepturile proaspăt câştigate în instanţă. Cadrele didactice au apelat iar la instanţă, cerând să fie făcută reîncadrarea, începând cu 1 ianuarie 2010, cu salariul câştigat în instanţă la 31 decembrie 2009. Primii profesori care au câştigat au fost cei din Botoşani (iunie 2010) şi Suceava (septembrie 2010). Bugetele primite de judeţe nu au fost, însă, corelate cu aceste majorări salariale. La nivelul judeţului Constanţa, potriv