Mutu e diamant. Mutu e divă. Mutu e drogat. Mutu face prostii. Mutu merge în sus, sus de tot, după care coboară în jos, în foarte jos. Mutu are probleme cu Chelsea, dar şi cu greutatea, deşi e frumos de la mama natură. Mutu are talent cu carul, dar uneori îşi bate joc de el. E impertinent. Obraznic. Exasperează, irită, e imatur, dar aduce şi bucuriile cele mai mari românilor în zilele lui bune.
În ciuda multiplelor golăneli, Mutu e un sensibil, un om fin şi uneori pune osul la treabă când vede că altfel nu se poate. Mutu e inteligent. Străluceşte ca un diamant. De asta i se spune „Briliantul". Gura nu îl ajută întotdeauna, nici nervii. Plânge ca un bebe (stând jos pe iarbă minute în şir în meciul cu Italia la EURO 2008) când ar trebuie să dea goluri şi se lupte cu echipa. Dar Mutu ştie şi să-şi ceară scuze şi să revină, să întoarcă pagina când e cazul. Mutu este un sentimental.
Mutu nu e mut. El vorbeşte mai multe limbi străine şi de el vorbesc mulţi în toată lumea. Mutu e un îngâmfat, un „enfant terribile", deşi a fost şi nedreptăţit. A primit cea mai mare amendă din istoria fotbalului - 17 milioane de euro. Mutu e ori negru, ori alb. Niciodată gri. Cristi Chivu e gri. El e om cumpătat despre care nu se vor scrie niciodată romane, deşi va fi dat ca „un exemplu bun" în fotbal. Nu poţi să sfătuieşti pe cineva să fie ca Mutu. Ori eşti născut aşa, ori nu.
Orice ar face, Mutu nu plictiseşte. Oamenii au nevoie de o vedetă, o stea, un vis. Mutu poate fi şi „vis", şi „coşmar".
"Mutu este jucătorul de mare talent al României", spunea Lucescu aseară. "E fotbalistul de care România avea nevoie. Ne-a readus în joc."
Mutu este un Elizabeth Taylor al fotbalului.
Mutu e diamant. Mutu e divă. Mutu e drogat. Mutu face prostii. Mutu merge în sus, sus de tot, după care coboară în jos, în foarte jos. Mutu are probleme cu Chelsea, dar şi cu greutatea,
