Nu știm. Dar avem șanse să aflăm. Pe fondul îngrijorărilor europene în materie, comisia economică a Senatului a audiat responsabilii români din domeniul nuclear. Răspunsurile au fost cum nu se poate mai optimiste, dar abia spre sfârșitul anului se va ști cu siguranță cât de îndreptățit este acest optimism.
Dezastrul nuclear de la Fukushima, unde japonezii se chinuie de atâtea zile în van să recapete controlul asupra sistemelor de răcire ale reactoarelor, își face simțite efectele și în Europa. Și nu numai prin apropierea unor mase de aer cu o concentrație radioactivă ceva mai mare decât de obicei, ci și la nivel politic şi economic.
Mai informați și mai atenți decât ne-am putea închipui noi, aici în Balcani, nemții nu s-au mulțumit să privească la televizor eforturile supra-omenești ale echipelor japoneze de la Fukushima, ci s-au întrebat imediat cum merg centralele lor din Germania. Iar întrebarea s-a împlântat atât de profund în mintea lor încât creștin-democrații cancelarului Angela Merkel au pierdut alegerile în landul Baden-Wurttemberg, unul dintre cele mai industrializate şi fief al CDU, inima politică a creştin-democraţiei nemțești. Mai mult decât atât, dominația de nu mai puțin 58 de ani a creștin-democraților în Baden-Wurttemberg a fost înlocuită de…verzi. CDU a luat și acum cele mai multe voturi, dar numărul alegătorilor care s-au pronunțat pentru verzi s-a dublat, ceea ce i-a adus pe ecologiști la guvernare, avându-i pe social-democrați drept secunzi! Nu întâmplător, după cutremurul/tsumani-ul din Japonia, aproape jumătate dintre alegătorii din Baden-Wurttemberg declarau că principala temă electorală de care sunt interesați este energia nucleară. Nu întâmplător, înaintea celor trei scrutine de land din martie, Angela Merkel a anunțat închiderea temporară a șapte centrale nucleare construite înainte de 1980. Gestul ei fusese însă faultat de m
