Semnalând pericolul de contaminare, Primăria Năvodari refuză să emită autorizaţia de construcţie a "depozitului" din localitate

Firme italiene primesc 150 de euro pentru fiecare tonă scoasă din ţară

Schema afacerii cuprinde multe locaţii precum groapa Glina, Băicoi, Ploieşti, Târgu Mureş, Constanţa şi Tulcea

Oportunităţile" în domeniul deşeurilor, oferite de nepăsarea autorităţilor române sau superficialitatea cu care acestea tratează astfel de subiecte, îi determină pe occidentali să ne vadă drept groapa de gunoi a Europei. Exemplul germanilor, care imediat după Revoluţie au venit să ne propună construirea unor "centre de reciclare a deşeurilor menajere, toxice şi industriale", pe care urmau să le gestioneze timp de 20 de ani (depozitând, bineînţeles, în ţara noastră ceea ce era considerat nociv la ei), după care le-ar fi cedat statului român, este preluat acum de o filieră italiană a gunoaielor. Doar că italienii nu vor să construiască "centre de reciclare", ci munţi de gunoaie...

"Italienii care au cumpărat în 1996 combinatul de îngrăşăminte chimice din Năvodari vor să facă acolo un munte de deşeuri industriale periculoase, toxice. Să aducă mercur, cianuri şi alte produse petroliere. Adică pe o suprafaţă de 30 de hectare să ridice un munte de 97 de metri înălţime format din produse toxice.

Procedurile au demarat încă din 2004. Ulterior s-a emis o hotărâre judecătorească definitivă, bazată, în parte, pe documente false, care obligă Primăria Năvodari să emită o autorizaţie de construcţie. Primăria refuză să facă acest lucru. În prezent, procurorul Teodor Niţă de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa ridică documentele referitoare la acest munte de deşeuri care au fost emise prin anii 2005, 2006. Italienii care vor acum să facă muntele de deşeuri lângă Năvodari sunt acţionari ai combinatului, pe care l-au cumpărat cu aproxi