Trăim în epoca ratelor la bancă, a consumului nesăbuit şi am sărit demult apogeul resurselor patriei, însă gestionarea eficientă a deşeurilor la români este ceva între imposibil, moft şi suprarealism. Sau, oricum, o chestie care se poate numai la ei, în vest, în niciun caz la noi, în est.

Dacă vrem să facem şi noi ceva pentru mediu, n-avem decât să scoatem totul din priză de Ora Pământului, să renunţăm la pungile de plastic la hipermarket şi să ieşim cu bicicletele în weekend prin parc, dacă se mai încălzeşte. Dar sunt şi alţii care se străduiesc cu adevărat. Ei îşi selectează conştiincios gunoiul de acasă, dau electronicele depăşite rudelor de la ţară sau înfiinţează ONG-uri.

La noi funcţionează o groază de organizaţii care ocrotesc urşii, munţii şi delta de iresponsabili sau care strâng în urma lor. Însă în Bucureşti, de pildă, sunt puţine locuri în care poţi depune selectiv resturile menajere de care vrei să scapi. De pomană separi peturile, hărtia şi biodegradabilele între ele, dacă băiatul cu maşina de gunoi le aruncă pe toate la grămadă.

Mai rău e când ne renovăm apartamentele. Uneori punem frumuşel sacii de moloz în portbagaj şi-i deversăm acolo unde nu ne vede nimeni. Sau, dacă vrem să ne păstrăm conştiinţa nepătată, îi platim pe baieţii de la gunoi să-i ducă la groapă.

De curand am aflat cu stupoare că Mediaşul este primul şi singurul oraş din România care are punct subteran de colectare selectivă a deşeurilor. Adică trei containere subterane încadrate perfect în peisajul din spatele primăriei. Nimic extravagant. De ce tocmai aici?

Oraşul face parte dintr-un proiect realizat cu fonduri norvegiene şi care se numeşte „Parteneriat pentru un mediu curat, reducere a deşeurilor şi dezvoltare durabilă în Regiunea 7 Centru". Condiţia primirii fondurilor din Norvegia este ca acestea nu trebuie să se suprapună cu cele europene, ci să fie