Gradul de poluare al aerului din Bucureşti este mai ridicat decât limitele impuse de Uniunea Europeană. Depăşirile substanţiale şi frecvente ale concentraţiilor de substanţe poluante din aer au efecte serioase asupra sănătăţii populaţiei, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Europolis care a monitorizat calitatea aerului din Capitală.

În urma studiului s-a constatat că cele mai periculoase substanţe pentru sănătatea publică sunt două tipuri de pulberi în suspensie, PM10 şi PM2,5, deoarece acestea au depăşit cel mai frecvent limitele considerate acceptabile de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UE. PM10 şi PM2,5 se găsesc în praful din atmosferă şi sunt compuse, în cea mai mare parte, din funinginea care rezultă de la motoarele diesel. Pulberile în suspensie sunt mai periculoase cu cât sunt mai fine deoarece sunt inhalate cu uşurinţă şi ajung în alveolele pulmonare. În anul 2010, staţiile de monitorizare a calităţii aerului din zona Capitalei au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor limită la toate filialele care măsoară aceste substanţe poluante. Bucureştenii au respirat cel mai poluat aer în data de 23 decembrie 2010, când concentraţiile de PM10 din atmosferă au fost de trei ori mai mari decât limitele acceptabile, iar cele de PM2,5 (particule mai periculoase), de şase ori mai mari. Măsurătorile şi calculele Europolis arată că efectele poluării asupra sănătăţii locuitorilor Capitalei sunt "extrem de grave", se arată în studiu. Dacă în perioada 2004-2009 ar fi fost respectate limitele impuse de UE, peste 800 de adulţi şi 320 de nou-născuţi ar fi putut fi salvaţi, spune Irina Boţa, de la centrul Europolis. "Chiar dacă este vorba despre o aproximare statistică, aceste decese ar fi putut fi evitate", a explicat ea. Dacă ne-am încadra în limitele recomandate, numărul persoanelor internate cu afecţiuni respiratorii cronice