În ziua în care a decis punerea în libertate a liderului CNSLR-Frăţia, prins în flagrant luând mită, aceeaşi judecătoare a prelungit, în schimb, mandatele de arestare în cazurile unui inspector ANAF şi al unui consultant fiscal, acuzaţi de trafic de influenţă.

Motivarea hotărârii judecătoreşti care l-a scăpat de arestare pe Marius Petcu, după ce procurorii DNA l-au prins în flagrant luând mită 40.000 euro de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să obţină lucrări de la Sind România (firma confederaţiilor sindicale), scoate la iveală câteva detalii care rămân neclare. Curtea de Apel Bucureşti apreciază că Petcu poate fi cercetat în libertate, deşi există indicii că preşedintele CNSLR, Frăţia a luat şpagă constant, din 2009 şi până când a fost prins în flagrant de procurorii DNA, de la omul de afaceri Petre Scrieciu, denunţătorul său. „În cauză, există indicii temeinice (...) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul P.M.G. (Petcu Marius Gabriel - n.r.) a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (luare de mită - n.r.), având în vedere pro-bele administrate pe parcur-sul urmăririi penale până în prezent", se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost însă respinsă arestarea preşedintelui CNSLR-Frăţia. Judecătorul Anca Alexandrescu reţine ca probe ale săvârşirii faptei declaraţiile făcute de martori, denunţul, procesul verbal de redare a conţinutului convorbirilor telefonice purtate, precum şi procesul verbal de constatare a flagrantului, de joi, 24 martie.

Cum îşi explică judecătorul decizia

Totuşi, magistratul susţine că în cazul lui Marius Petcu nu putem vorbi de pericolul social ca motiv pentru arestarea liderului CNSLR-Frăţia, considerând necesară doar impunerea interdicţiei de a părăsi ţara. „Detenţia preventivă nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerinţă de interes public