“Autismul social” este cartea lansată de sociologul Alin Gavreliug, care predă la Universitatea de Vest din Timișoara, și care, alături de studenții săi a analizat mai multe aspecte ale vieții sociale. Unul dintre indicatorii analizați, pe lângă “amabilitatea” forțată a oamenilor și a cultivării legumelor în spatele blocului este modul în care oamenii scuipă pe stradă.
De multe ori, gesturile de proastă creștere ale semenilor noștri au deranjat pe stradă, în plină zi. Sociologii vin cu explicații și împart pe categorii bănățenii care scuipă. Ei au observat că bănățenii scuipă în feluri foarte diverse și vin cu o clasificare în funcție de atitudinea pe care oamenii o au: grobianul, tipul pasiv-agresiv, intelectualul și rușinatul. Specialiștii explică faptul că cei care se încadrează în prima categorie își asumă gestul firesc. ”Scuipă maşinal, rutinier, fără să bage de seamă. Acesta este și cel mai frecvent tip, întâlnit la 45% dintre cei care scuipă”, spune sociologul Alin Gavreliuc în analiza pe care a făcut-o. Pe lângă groibanul absolut, specialiștii au mai identificat și tipul grobian explicit-agresiv, care i-a caracterizat pe 22% dintre subiecții analizați. “Acest tip ar fi capabil să vă scuipe între ochi. Este însoțit de o gesticulație abundentă și amenințătoare”, se arată în studiul “Autismul social”.
Și frustrații scuipă
Un loc aparte îl deţine şi „scuipătorul cu principii”, unde intră 21% dintre subiecții analizați. “El scuipă scurt şi ţintit, din frustrare, e nemulţumit că iar „a fost înşelat” sau a căzut pradă „conspiraţiei” şefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc”, spune sociologul care a inițiat studiul. Cel mai stingher e, însă, tipul „scuipătorului timid, cu remuşcări”, centrat pe sine. Numai 12 % dintre subiecții studiați au remușcări pentru atitudinea lor. Gestul este pus în mișcare cu stîngăcie și