La cinci ani de la darea în folosinţă a primelor proiecte cu sute de apartamente noi din Bucureşti se desprinde o singură concluzie: viaţa la bloc depinde în mare măsură de vecinii pe care îi ai. Iar imaginile de pe machete, cu tineri fericiţi, "zburdând" pe lângă blocurile noi, nu sunt tot timpul conforme cu realitatea.

După ce vizitezi mai multe proiecte cu apartamente noi din Bucureşti poţi rămâne cu impresia lucrului neterminat. Apartamentele sunt de cele mai multe ori gata, dar în multe cazuri vecinii lipsesc. Iar când după nişte pereţi de câţiva centimetri urmează să locuiască alte familii, este cu atât mai important să ştii lângă cine vei trăi probabil pentru următorii 20-30 de ani.

În prezent, la bloc locuiesc doar circa o treime dintre români. Dintr-un total de peste 8,4 milioane de locuinţe, doar ceva mai mult de trei milioane se află în blocuri, restul fiind case "pe pământ", cea mai mare parte aflându-se în mediul rural.

Lucrurile se pot schimba însă în următorii ani: aglomerarea oraşelor şi dorinţa de a fi cât mai aproape de punctele de interes fac ca investitorii să exploateze terenurile disponibile la maximum, astfel că ajung să construiască blocuri înalte inclusiv în zone în care infrastructura nu poate absorbi traficul generat.

Lipsa infrastructurii, preţurile nesustenabile pentru clasa medie şi în unele cazuri calitatea proastă a construcţiilor fac ca majoritatea proiectelor finalizate în ultimii ani să aibă un grad redus de ocupare, în ciuda faptului că, statistic, românii trăiesc aglomeraţi în locuinţe, având în medie un spaţiu de doar 15 metri pătraţi pentru fiecare persoană. Cu alte cuvinte, într-un apartament cu două camere de 45 de metri pătraţi trăiesc trei persoane.

În aceste condiţii, cum se prezintă patru proiecte rezidenţiale vizitate în ultimele săptămâni cu un număr total de aproape 3.000 de ap