Stadionul 23 August până în 1990, Lia Manoliu până în 2007 şi Naţional Arena începând de anul acesta. Patru ani a durat realizarea acestui stadion, aşteptat însă de 20 de ani, de când am început să rămânem în urmă la capitolul infrastructură sportivă. Ce înseamnă în materie de construcţii această investiţie care costă 200 de milioane de euro?
De la distanţă, ai senzaţia că este un Coloseum neterminat. Când ajungi mai aproape îţi dai seama că la exterior tronează încă nămolul, iar în loc de turişti, muncitorii mişună, lucrând de zor la ultimele detalii. E martie, frigul a părăsit Capitala, iar lucrările la stadionul Naţional Arena au intrat pe ultima sută de metri. Este finalizat în proporţie de 95%, iar la vară va fi gata să-i întâmpine pe argentinieni în amicalul cu echipa naţională.
Ce înseamnă însă acest proiect în materie de construcţii şi la ce se lucrează acum? În prima jumătate a lui martie, constructorii au început să ridice structura acoperişului retractabil, care va permite stadionului să fie funcţional de la finalul lunii martie până la sfârşitul lui noiembrie. "De câteva zile am început aşa-numitul «big lift», adică ridicarea structurii acoperişului. Mai întâi se tensionează primele cabluri, procesul urmând să dureze trei săptămâni. Ulterior se va trece la montarea învelitorilor, a nocturnei, a sistemului audio şi a altor elemente adiacente", spune Ştefan Monus, director coordonator al proiectului din partea joint-venture-ului Max Boegl-Astaldi, care construieşte stadionul.
În ultima săptămână a lui martie, ridicarea structurii acoperişului va fi gata, iar la finalul lui mai acoperişul va fi finalizat în întregime şi va fi funcţional. Constructorii au montat opt generatoare electrice, a câte 200-300 de kilowaţi fiecare, pentru a se asigura că nu au probleme în timpul "big lift-ului", în condiţiile în care întreruperea energiei e