În satul Turia se găseşte o mică reşedinţă nobiliară, o curie aparent modestă sau în orice caz foarte asemănătoare cu multe alte reşedinţe nobiliare de dimensiuni relativ mici care punctează peisajul arhitectural transilvan.
Ramura de Turia a familiei Apor este atestată în documente începînd cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea (ceea ce arată că la momentul respectiv familia Apor deţinea deja domeniul de la Turia, avînd acolo, după toate probabilităţile, şi o curte). Spre sfîrşitul secolului al XVII-lea, cînd Transilvania traversează perioada tulbure creată de trecerea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman sub „protecţia“ Imperiului Habsburgic, István Apor este înnobilat întîi baron, apoi conte, pentru serviciile aduse celor doi principi Apaffi. István Apor îşi foloseşte averea dobîndită odată cu titlul nobiliar pentru refacerea reşedinţei de familie de la Turia, pentru construcţia palatului Apor de la Alba Iulia, dar şi pentru înfiinţarea de şcoli şi fundaţii culturale. Mai curînd decît titlurile nobiliare, opera sa de mecenat este cea care îl păstrează în memoria comunităţii locale. Fiul său adoptiv, István Apor, este poet şi prozator, autorul lucrării Metamorphosis Transylvaniae, publicată în 1736.
DE ACELASI AUTOR Curia Ugron din Mărtiniș Castelul Sükösd – Bethlen de la Racoș Nu ştim să existe vreun studiu referitor la palatul de la Turia. Informaţiile ce se pot găsi cu oarecare uşurinţă se referă la existenţa unei prime construcţii ridicate în secolul al XVI-lea, parţial avariată de către armatele lui Imre Thököly, reparată şi modificată de către István Apor în 1693. Alte modificări sînt aduse clădirii în 1820. În fapt, o cercetare superficială a palatului pune în lumină aceste trei datări ale intervenţiilor. Secolului al XVI-lea i se datorează prima construcţie, din care se mai păstrează pivniţele şi o parte a parterului, cu încăperile s
