Omagiat joi de Google şi cunoscut mai mult după lampa care îi poartă numele, chimistul german Robert Wilhelm Bunsen a avut în 1834 o importantă contribuţie la descoperirea unui remediu la otrăvirea cu arsenic.
Este vorba de oxidul feric. Trei ani mai târziu, şi-a început aventura în domeniul chimiei organice, cu un studiu asupra unui compus pe bază de arsenic, extrem de toxic, cacodil. In timpul celor şase ani de studii, şi-a pierdut vederea la un ochi, din cauza unei explozii, şi aproape că a murit din cauza intoxicării cu arsenic. Cercetările sale l-au ajutat pe studentul său Edward Frankland să facă noi decoperirri în domeniul compuşilor organometalici. În cele din urmă, Robert Bunsen a interzis în laboratorul său cercetările în domeniul chimiei organice. De asemenea, în anul 1859, împreună cu Kirchhoff, Bunen va pune bazele analizei spectrale, ale elementelor chimice care sunt supuse la o supraîncălzire. Cu ajutorul analizei spectrale, Bunsen descoperă între anii 1860-1861, împreună cu Kirchhoff, metalele alcaline cesiu şi rubidiu în apa minerală de la Bad Dürkheim. Omagiat joi de Google şi cunoscut mai mult după lampa care îi poartă numele, chimistul german Robert Wilhelm Bunsen a avut în 1834 o importantă contribuţie la descoperirea unui remediu la otrăvirea cu arsenic.
Este vorba de oxidul feric. Trei ani mai târziu, şi-a început aventura în domeniul chimiei organice, cu un studiu asupra unui compus pe bază de arsenic, extrem de toxic, cacodil. In timpul celor şase ani de studii, şi-a pierdut vederea la un ochi, din cauza unei explozii, şi aproape că a murit din cauza intoxicării cu arsenic. Cercetările sale l-au ajutat pe studentul său Edward Frankland să facă noi decoperirri în domeniul compuşilor organometalici. În cele din urmă, Robert Bunsen a interzis în laboratorul său cercetările în domeniul chimiei organice. De asemenea, în anu
