Spitalul din Pârscov, unicul din Buzău şi judeţele învecinate specializat în îngrijirea bolnavilor aflaţi în fază terminală şi pentru care medicina nu are soluţii de vindecare, se închide iar pacienţii sunt trimişi acasă. Mai gravă este situaţia celor fără adăpost şi fără rude care să îi îngrijească. Ei nu ştiu ce vor face sau unde vor sta de mâine, când unitatea spitalicească va fi desfiinţată.
Toate eforturile ca spitalul din Pârscov să devină secţie exterioară a celui din Săpoca s-au dovedit a fi zadarnice. Se află printre cele 60 de spitale din ţară, dintr-un total de 67, pentru care nici autorităţile locale nu au trimis o solicitare către Direcţia de Sănătate Publică ca unitatea măcar să devină azil.
De mâine, aceste spitale nu vor mai putea beneficia de contracte cu casele de asigurări de sănătate şi nu vor avea fondurile necesare pentru asigurarea unui act medical de calitate. Fără finanţare, nu mai pot ţine pacienţii.
Astfel, de mâine, la Pârscov se va instala pustiul, în singurul spital de îngrijire a bolnavilor în fază terminală din Buzău şi judeţele limitrofe. Pe chipurile pline de lacrimi ale bolnavilor, unii aflaţi acolo chiar de ani de zile, se putea citi deznădejdea, neputinţa şi dezorientarea, în ultima zi în care mai puteau sta în spital. Este vorba de oameni pentru care nu mai există vindecare, iar tratamentul de aici doar le alina din suferinţa cu care îşi aşteaptă moartea, măcar să nu urle de durere în puţinele zile ce le mai au de trăit.
Unii dintre ei sunt mai norocoşi, au fost luaţi de rude. În curtea unităţii era forfotă mare, iar maşinile ieşeau cu pacienţii întinşi pe banchetele din spate. Toţi aveau bagajele făcute, iar asistentele completau zeci de fişe de externare.
O bătrână era asteptată de nepoata venită să o ia acasă, cu temeri că nu va şti ce să facă când boala va reacţiona. „Am fost s
